Sunday, December 13, 2009

6 Un Strigat in Desert - progres, arta si imaginatie

Progres, arta si imaginatie




Ma intreb de multe ori de ce Omul incearca sa cucereasca Universul, sa calatoreasca spre alte sisteme solare sau galaxii ? Va avea omenirea un cistig real din faptul ca prin absurd, va fi posibila o asemenea calatorie ? In timp ce zeci sau sute de generatii vor fi necesare duratei unei astfel de calatorii, universul interior ar ramine tot nedescifrat si neinteles. Oare numai satisfacerea orgoliului unei natiuni sau alteia, ori a unui grup de oameni ce dispun de capitalul necesar pentru asa ceva ar insemna adevarata maretie sau perfectiune ?
Lectura unor lucrari sau vizionarea unor filme stiintifico-fantastice ne infierbinta creierul si ne incita imaginatia. Cu toate ca imaginatia a dat de multe ori rezultate, fiind inventate diferite obiecte, aparate si masini, sau a ajutat la descoperirea si intelegerea unor fenomene, uitam ca exista o limita in toate, dincolo de care poate calatori doar fantezia noastra, dar nu si corpul nostru material. Teme si subiecte cum ar fi calatoria in timp sau in lumi paralele, razboaie interstelare,etc, au adus desigur imense cistiguri materiale producatorilor de film sau editorilor, si in timp ce merita toata admiratia un astfel de creier care a produs efecte speciale fantastice, sufletul- Universul interior, ne ramine un mister.
Fantezia a avut intotdeauna o strinsa legatura cu progresul tehnologic si in egala masura si cu arta. Prin fantezie omul si-a imbunatatit conditiile de viata, a simplificat si usurat munca ; prin fantezie a creat opere de arta, cu scopul initial de a impresiona si transmite simtaminte deosebite consumatorilor de arta.
Progresul s-a nascut din necesitatea unei vieti mai bune, mai usoare. Elevarea pe plan fizico-material a omului este scopul progresului. Progresul, in istoria omenirii, a luat nastere in momentul desprinderii omului din stadiul de animal dominat de instinct. Inventarea primelor obiecte din piatra sau lemn si mai tirziu si din metale au fost primii pasi in evolutia comunitatii umane. Informatii privind producerea si intrebuintarea unor obiecte se transmiteau de la o generatie la alta, se acumulau, se imbunatateau, astfel incit intr-o perioada de timp se putea observa o diferenta impresionanta, atit in modul de viata cit si in gindirea oamenilor.
La fel de veche in istoria omenirii este si arta. Ea s-a nascut din necesitatea de exprimare a sentimentelor, a framintarilor interioare ale oamenilor. Arta face parte din viata sentimentala si starea psihologica a oamenilor. Din punct de vedere a influentei artei, oamenii se impart in trei categorii : creatori de arta sau artisti, consumatori de arta si oameni indiferenti. Aceasta a treia categorie cuprinde oamenii adinc inradacinati in planul fizico-material al existentei si au caracteristic un ‘’ego’’ puternic, aparent pragmatic, nefiind sensibili la trairile interioare ale altora, urmarind doar satisfacerea materiala strict personala. Consumatorii de arta sint cei ce traiesc in plan material dar folosesc arta ca un mijloc de meditare si relaxare. Creatorii de arta sint oameni foarte sensibili, visatori sau meditativi, si puterea lor creatoare sta in insasi sensibilitatea trairilor interioare, ale lor sau ale semenilor. Nu de putine ori creatori sau consumatori de arta au ajuns in stari de betie extatica in fata unor capodopere. Putem observa existenta celor doua planuri material si spiritual si influentelor asupra ratiunii si psihicului oamenilor. Atit progresul material-stiintific cit si arta, din momentul aparitiei lor in viata oamenilor, au avut efecte benefice. In zilele noastre, insa, interesele materiale fiind atit de puternice, a fost depasita bariera morala, iar notiunile de stiinta si arta si-au pierdut sensul, fiind exploatate doar avantajele materiale aduse de acestea. In secolul XX, un element a inceput sa se impuna si sa fie exploatat, aducind beneficii imense celor ce cindva deserveau cu onoare stiinta cu toate avantajele progresului, precum si arta, pentru ca in final, onoarea si bunele intentii sa fie inlocuite cu dorinta de cistiguri cit mai mari : SEXUL. Tot ce contine sex sau prin sex isi face reclama, se vinde. O adevarata industrie produce si vinde tot felul de articole, in toata lumea. Creatii vestimentare provocatoare, incitante, linii telefonice tip ‘’hot line’’, site-uri pe internet cu continut pornografic sau pedofilie, completate de o gresita pedagogie si falsa educatie sexuala practicate in scoli sau cabinetele de psihologie, completeaza lista de factori ai decadentei societatii omenesti. Aceeasi situatie deplorabila intilnim si pe teritoriul sacru al artei : toate cele sapte arte contin in mare masura elemente sexuale. Filmele si revistele ce folosesc teme erotice sint la mare cautare, muzica moderna contine expresii vulgare si sunete ce insinueaza actul sexual devin leit-motivul unei melodii. Beletristica moderna ofera descrieri amanuntite ale actului sexual. Din imensitatea naturii si a trairilor interioare am ales doar actul sexual si expunerea nerusinata a nuditatilor de parca intreg Cosmosul s-ar roti in jurul sexului. Totul a devenit comercial, superficial si lipsit de nuanta. Adevaratul progres stiintific sau arta adevarata trebuie sa deserveasca intreaga omenire sau doar niste maniaci sexuali si indivizi superficiali si ignoranti ?
Nimeni nu mai sustine azi ca sexul are drept unic scop procreatia. Toti spun : sexul e sublim, e bucuria de a trai, este distractie si voie buna. Educatia sexuala se refera doar la modul de abordare a sexului si la reusita acestuia, dar deloc la insemnatatea si esenta lui in limite ale moralitatii.
De ce au ajuns stiinta si arta pina aici ? Pentru ca s-a pierdut scopul initial. Scopul stiintei este de a ajuta oamenii sa-si desfasoare viata in conditii cit mai bune, la acoperirea tuturor nevoilor materiale. Scopul artei este de a da exemple din viata pentru a determina oamenii sa nu repete exemplele negative si sa se inspire in faptele lor din cele pozitive. Scopul artei este de a incita prin metafore la meditatie, la elevarea spirituala a oamenilor, pentru a-si depasi conditia materiala si, nicidecum, pentru a fi consumata ca un simplu produs.

No comments:

Post a Comment